Cine controlează procesoarele lumii
📅 Publicat: 18 octombrie 2025
1. Ce este un procesor și de ce contează
Procesorul este creierul oricărui dispozitiv modern. Îl găsim în telefoane, automobile, avioane, servere și electrocasnice. Conține milioane sau miliarde de tranzistori, mici întrerupătoare care conduc sau blochează curentul electric.
Dacă petrolul a alimentat economia secolului XX, cipul alimentează economia secolului XXI. Fără procesoare nu există AI, smartphone, mașină electrică sau satelit.
2. Cum se fabrică un procesor
Un procesor este gravat pe o plachetă de siliciu, în straturi succesive, cu o precizie mai mică decât grosimea unei molecule de ADN. Procesul se numește litografie. Pentru generațiile moderne (5 nm, 3 nm, 2 nm) se folosește lumină ultravioletă extremă – EUV.
Această lumină este generată de mașini produse exclusiv de compania olandeză ASML. Fără ele, nimeni nu poate fabrica procesoare de ultimă generație.
3. Cine le proiectează și cine le produce
Puține companii fac totul singure. Majoritatea, precum Apple, AMD, NVIDIA sau Qualcomm, proiectează procesoarele, iar fabricarea e realizată de companii numite „foundries”.
- TSMC (Taiwan) – produce peste 60% din cipurile avansate globale și peste 90% din cele sub 7 nm.
- Samsung (Coreea de Sud) – concurent direct, dar cu volum mai mic și focus pe propriile produse mobile.
- Intel – singura companie „integrată” (design + producție), însă, pentru unele modele recente, externalizează parțial la TSMC
4. De ce contează procesorul de 2 nanometri
Miniaturizarea înseamnă mai mulți tranzistori pe același spațiu, deci mai multă putere și eficiență. La 2 nm, un procesor conține peste 300 milioane de tranzistori pe milimetru pătrat.
Pentru telefoane înseamnă autonomie mai mare, pentru servere AI – consum redus, iar pentru centre de date – densitate crescută. 2 nm nu înseamnă doar viteză, ci un salt în eficiența energetică globală.
5. Olanda – creierul invizibil al industriei
Compania ASML este singura din lume care produce echipamente EUV și High-NA EUV. Fiecare sistem costă peste 300 de milioane de euro și folosește oglinzi produse de Zeiss (Germania).
Fără ASML, nici TSMC, nici Samsung, nici Intel nu pot fabrica cipuri moderne. Olanda a devenit astfel un actor geopolitic major, deși e o țară mică.
6. China – deține materia primă
Dacă Olanda deține tehnologia, China deține materia. Ea controlează extracția și rafinarea elementelor fără de care nimeni nu poate fabrica cipuri:
| Material | Rol | Pondere globală |
|---|---|---|
| Galiu, Germaniu | Cipuri RF, senzori optici | >90% |
| Grafit, Wolfram | Baterii, procese termice | >85% |
| Pământuri rare | Magneți, lentile, lasere | 70–80% |
7. Echilibrul fragil al lumii moderne
- SUA – controlează designul și brevetele.
- Olanda și Japonia – echipamentele de fabricație.
- Taiwan și Coreea – produc efectiv cipurile.
- China – controlează materiile prime.
Un blocaj într-o singură verigă poate opri tot lanțul global. O singură fabrică sau o mină blocată poate avea efecte mai mari decât un embargo petrolier.
Concluzie
Lumea tehnologică nu mai e condusă de teritorii uriașe, ci de țări mici și foarte specializate. Olanda are lumina. China are pământul. Fără una, cealaltă nu are sens. Împreună, definesc echilibrul fragil al civilizației digitale.
Articole asemănătoare:
